Imi bate soarele fix pe carte. N’am indraznit sa ridic ochii din ea de cand am plecat. Cand totusi mi’am permis sa fac asta, m’am lovit de’un dor tampit.Ah… Arunc cat colo paginile astea atat de raufacatoare si incep una din linistitoarele conversatii cu tata. Bineinteles rad, rad cu pofta, dar anapoda. “Mi-e dor de tine” , ti’am scris intr’un mesaj la care inca nu ai raspuns.Ma uit pe geam si vad marea intr’o parte, dar cand intorc privirea in cealalta parte nu gasesc nimic. Nu inteleg unde esti. E ziua noastra azi si…constat uimita ca a trecut mai mult timp decat preconizasem. mi’am depasit limita de fata rebela care zvarle cat-colo relatii trecatoare. Am prins o slabiciune noua de care NU VREAU sa ma descotorosesc prea repede…

“Doamne , si mie mi-e dor de tine…”, a raspuns.